Giuvărăști este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Aspecte istorice
Cunoașterea istoriei unui așezământ presupune cunoașterea trecutului, a identității locale, culturale și sociale ale unui comunități. Presupune, de asemenea, identificarea și învățarea tradițiilor, obiceiurilor și a micilor cutume ce dau identitatea colectivă. Importanța cunoașterii istoriei nu se referă în exclusivitate la descoperirea acestei identități colective, ci merge mult mai departe, la cunoașterea propriilor rădăcini, a propriului set de valori și principii.
Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau Harta teatrului de război din Europa din anii 1828-1829) apare sub forma Jovărăști, cartografii ruși redând prin „J” grupul „GI”. Grecul (aromânul) Iamandi Giuvara (vezi și Iancu Jianu)a fost paharnic la curtea domnească și a avut posibilitatea să strângă mult aur, iar la un moment dat să ceară Domnului moșia în schimbul aurului de care acesta avea nevoie pentru plata tributului față de Poartă. În acest fel Iamandi Giuvara obține moșia Giuvărăști unde și-a construit și un conac ale cărui ruine au dăinuit până în 1923. Conacul a fost situate pe locul unde se aflau văile satului, loc numit și astăzi „La Curte”. Înstărindu-se, Iamandi se ridică la rang de boier și începe să se amestece în politica cu turcii, fapt ce îl nemulțumește pe Vodă și caută să-l elimine. Iamandi află și părăsește aceste locuri plecând spre Moldova, dar în comuna Cozia este prins și dus în Bulgaria unde la Silistra este spânzurat împreună cu soția și doi băieți mai mari. Copilul cel mai mic, al treilea, este luat de turci și ajunge ofițer în armata turcă. De la Iamandi Giuvara, moșia a ajuns în stăpânirea unui fost arnăut, Polcovnicul și apoi trece la fratele lui Iamandi, Gheorghe Giuvara, care construiește și biserica Arhivat în 14 septembrie 2016, la Wayback Machine. în 1857, biserică ce a avut pe ea inscripția cu numele Gheorghe Giuvara. După moartea acestuia, urmașii au vândut moșia în 1887 principesei Ecaterina Plagina care a stăpânit-o prin arendașii săi până în 1920 când moșia a fost expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de Fundul Vornicului exista din 1883 ca sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și denumirea. În cele din urmă moșia Giuvărăști ajunge în stăpânirea mănăstirii Hotărani de lângă Caracal. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 moșia este expropriată și în 1864 vor fi împroprietăriți țăranii din satul Giuvărăști cu pământurile moșiei.
De-a lungul secolelor, comuna a fost locuit de diverse grupuri etnice și culturale, ceea ce a contribuit semnificativ la diversitatea sa culturală. Acest mix a creat un loc unic, în care fiecare cultură și-a lăsat propria amprentă asupra arhitecturii, gastronomiei și tradițiilor locale. Poți observa cum diversele influențe culturale se reflectă în stilurile de viață și obiceiurile zilnice ale sătenilor. Astfel, comuna Giuvărăști nu este doar un loc unde tradițiile sunt păstrate, ci și un exemplu viu de conviețuire armonioasă și respect reciproc între diferitele comunități care au contribuit la formarea identității sale complexe.
Aspecte geografice
Comuna Giuvărăști este situat la 88 km de Slatina și găzduiește un număr de 2381 locuitori care dau viață așezământului cu istorie.
Pentru a vedea poziția satului pe hartă, puteți accesa acest link.
Localitatea Giuvărăști este amplasată în sudul județului Olt, pe malul drept al râului Olt, la limită cu județul Teleorman.Vecinii sunt la nord localitatea Izbiceni, la sud satul Moldoveni, la vest de satul Ursa, iar la est de valea Oltului care o desparte de localitatea Prundu din județul Teleorman. Față de orașele din apropiere se află de 17 km de Corabia, la 18 km de Turnu Măgurele, iar față de reședința județului Olt, orașul Slatina la aproximativ 100 km.
Teritoriul localității în suprafață de 32 km pătrați este amplasat în Câmpia Română, subunitatea Câmpia Romanaților, având o altitudine ce variază între 36 m în est și 30 m în vest. Relieful prezintă o înclinare ușoară de la vest la est și de la nord la sud, lucru pus în evidență de scurgerea apelor din zonă. Microrelieful este reprezentat de Valea Oltului și zona de terasă, ambele făcând parte din Lunca Oltului.
În marea lui majoritate, relieful este plan, presărat cu mici zone de terase provenite din tasarea stratului de loess.Fruntea terasei de 3–5 m, este pusă bine în evidență în zona de est, având unele zone care au fost afectate de prăbușiri de teren, în acest sens toponimul de „Viroaga” fiind concludent. În restul localității se află o zonă mai joasă, reprezentată de „Valea Mozolea” care se deversează în Dunăre. Această vale este uscată o mare perioadă a anului.
Localitatea Giuvărăști se încadrează în climatul temperat cu slabe influențe mediteraneene, specific sudului Câmpiei Române. Iernile relative blânde, cu scurte perioade geroase, iar verile în general călduroase și uscate. Temperatura medie anuală se situează în jurul a 21 °C. Temperaturile maxime se situează între 38-40 °C.
Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 500 mm pe an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii.
Aspecte demografice
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Giuvărăști se ridică la 1.924 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.381 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,48%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,27%), iar pentru 4,52% nu se cunoaște apartenența confesională.
Aspecte legate de administrația locală
Comuna Giuvărăști este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Daniel Pană, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
- PSD – 9 consilieri
- PNL – 2 consilieri
Vezi site-ul primăriei :http://www.giuvarasti.ro/
Aspecte economice
Asemănător cu întreaga societate românească, și comuna Giuvărăști a trecut prin diverse transformări sociale și economice, adaptându-se la schimbările survenite, impuse sau nu de contextul în care ne aflăm. Vă invit să parcurgeți în cele ce urmează cele mai importante etape și evenimente care au condus la schimbări la nivelul societății și asupra activităților din Giuvărăști. Vom vedea cum au evoluat ocupațiile sătenilor și vom naviga până în zilele noastre pentru a înțelege dinamica și noile ocupații.
În perioada medievală și până în perioada premodernă, satul s-a bazat în totalitate pe agricultura de subsidență și creșterea animalelor. În plus, femeile se ocupau de activități meșteșugărești, cum ar fi: prelucrarea lânii și a textilelor, tăbăcărie sau olărit.
Mergând mai departe în timp, în perioada interbelică și comunistă, economia rurală a comunei a început să se diversifice ușor, odată cu introducerea utilajelor și infrastructurii moderne. După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului comunist, s-a impus colectivizarea muncii sătenilor, transformând astfel gospodăriile în cooperative agricole.
După orice furtună vine și soarele, iar după căderea comunismului, agricultura a fost privatizată, iar lucrurile începeau să revină la normal. Privatizarea a permis dezvoltarea de ferme private și constituirea de întreprinderi agricole moderne.
Cu toate acestea, agricultura rămâne piatra de temelie a economiei comunei Giuvărăști. Cultivarea cerealelor, în special grâul și porumbul, reprezintă cea mai importantă activitate agricolă. În plus, legumicultura și viticultura sunt sectoare esențiale, contribuind la diversificarea economiei rurale.
În plus, locuitorii se ocupă și cu creșterea animalelor. Aceasta include creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor și păsărilor, oferind produse de origine animală pentru consumul intern și pentru export.
Așadar, putem spune că, comuna Giuvărăști cunoscut diverse transformări sociale și economice, adaptându-se la schimbările și evoluțiile din societatea românească. De la perioada feudală la modernizarea adusă de industrializare și urbanizare, comunitatea a trebuit să se adapteze la noi condiții și provocări. Cu toate acestea, tradițiile și valorile locale au rămas fundamentale pentru identitatea satului. Mai mult de atât, legătura cu pământul, natura, nu s-a diminuat niciodată, ci dimpotrivă, din punctul meu de vedere, a devenit mai puternică, devenind mai dependenți unul de celălalt (om – natura) – mai mult ca oricând.
Dacă aveați nevoie de un semn pentru a vă retrage la sat – acesta este. Din punctul meu de vedere, nu există loc mai minunat pe acest pământ pentru a te întoarce la origini decât satele oltenești, să devii una cu locul, natura și tradiția.
Obiective turistice
Am ajuns și la punctul culminant al acestui articol despre comuna Giuvărăști și anume – ce activități poți avea odată ce ajungi aici. În primul rând, vreau să menționez că toate satele oltenești păstrează o bogată moștenire culturală și tradițională. Vom împărți activitățile pe categorii pentru a mulțumi pe fiecare dintre cititorii noștri, dar și pentru a sublinia diversitatea activităților, garantând că nu te poți plictisi nicăieri în Oltenia.
- Pentru pasionații de istorie și cultură, recomandăm:
- Mănăstiri și biserici tradiționale: zona Olteniei este cunoscută pentru numeroasele mănăstiri și biserici cu o arhitectură religioasă deosebită, fiind casa multor așezăminte sfinte ce datează încă din secolul XIV-lea.
- Case tradiționale oltenești: multe sate din Oltenia păstrează case tradiționale din lemn sau piatră, cu arhitectură specifică zonei. Aceste case sunt adesea deschise pentru vizitatori și oferă o privire în viața rurală tradițională.
- Monumente istorice: au rolul de a te purta în timp și de a te aduce mai aproape de istoria locului. Din punctul meu de vedere, chiar și casele tradiționale pot fi încadrate în această categorie având în vedere încărcătura istorică, culturală și socială.
- Pentru cei pasionați de plimbările în natură și fotografiatul, recomandăm:
- Plimbări la pas prin sat: explorează potecile bătătorite care serpuiesc printre casele tradiționale, fă cunoștință cu sătenii și împrietenește-te cu vietuitoarele necuvântătoare ale satului.
- Trasee marcate prin natură: bucură-te de peisajele pitorești, aerul curat și deconectează-te de la stresul cotidian.
- Plimbări pe malurile Dunării: o experiență de neuitat o reprezintă plimbările lungi pe malurile Dunării, în zona Luncii Dunării. Poți experimenta natura sălbatică, vegetația și fauna specifică zonei.
- Pentru micii și marii gurmanzi, recomandăm:
- Bucătăria oltenească: turiștii pot savura preparate tradiționale precum sarmalele cu mămăliguță, cârnații oltenești și plăcinta cu mere, preparate din ingrediente locale și rețete transmise din generație în generație.
- Târguri și festivaluri: satele din Oltenia găzduiesc numeroase târguri și festivaluri care celebrează tradițiile locale, inclusiv festivaluri ale cântecului popular, expoziții de artizanat și festivaluri gastronomice.
- Turism culinar: poți participa la tururi culinare care includ vizite la gospodării tradiționale, unde poți învăța să pregătești mâncăruri locale și să deguști vinuri și băuturi tradiționale.
- Pentru cei cu mâini dibace și care sunt în căutarea unui nou hobby, recomandăm:
- Ceramică și olărit: Oltul este faimos pentru ceramica sa tradițională, cu modele și culori distinctive. Te poți înscrie cu ușurință la atelierele de olărit sau poți cumpăra direct ceramica produsă local – dacă ai două mâini stângi.
- Împletituri și broderii: meșteșugurile tradiționale cum ar fi împletitul și broderiile sunt păstrate vie în satele oltenilor, astfel că poți achiziționa produse meșteșugărești realizate manual.
- Artă populară: Expozițiile de artă populară, cum ar fi icoanele pe sticlă și sculpturile în lemn, oferă o privire asupra talentului și tradițiilor artistice ale locuitorilor din Oltenia.
- Pentru cei îndrăgostiți iremediabil de turismul rural, recomandăm:
- Cazări tradiționale: numeroase pensiuni și case de oaspeți îți oferă posibilitatea de a te caza în case tradiționale renovate și de a experimenta ospitalitatea locală.
- Participarea la activități agricole: poți participa la activități agricole cum ar fi recoltarea fructelor, mulgerea oilor sau cositul fânului, oferindu-ți oportunitatea de a învăța despre viața la țară și de a contribui la activitățile gospodărești tradiționale.
- Excursii în natură și plimbări cu trăsura: plimbările cu trăsura prin satele pitorești ale Olteniei sunt o modalitate relaxantă de a explora peisajele rurale și de a interacționa cu localnicii.
Descoperă secretele județului Olt
Dacă nu te-am convins de frumusețea acestui loc din județul Olt, te invit să consulți și celelalte articole dedicate localităților din zonă și pregătește-te pentru mai multe informații, activități și secrete. Suntem aici pentru a-ți oferi asistență ție și familiei tale și pentru a vă ajuta să aveți o experiență memorabilă în timpul vizitei. Mulțumim pentru interesul acordat și vă așteptăm cu drag în județul Olt!
Echipa noastră este mereu la dispoziția ta pentru informații și recomandări.
